Fotografie si film, cu Sorin Florea.

Despre Sorin am putea sa scriem multe, despre ajutorul oferit proiectelor de la MagiCamp, despre fotografiile facute la multe dintre evenimentele din lumea filmului sau evenimente private, despre omul minunat care este sau despre Calu Nazdravan, porecla sa. O sa ne rezumam la cateva intrebari si raspunsuri scurte, cat sa va faceti o impresie despre Sorin si pasiunea lui.

Noi l-am cunoscut la festivalul de film de la Cetate, festivalul Divan, facea parte din frumoasa echipa formata dea lungul existentei minunatului eveniment de la Dunare. Nu ne-a intalnit atat de mult desi cel putin 4 ani l-am avut alaturi in fiecare sfarsit de luna august la proiectiile si rasariturile extraordinare oferite de poienita care oferea parca magie pentru toata lumea care participa la acel grandiose eveniment.

Recent am aflat despre Sorin mai multe, avandu-l ca partener de drum pentru o cauza nobila, pret de 14 ore pana la Timisoara. Acolo l-am descoperit mai bine si am avut placerea sa impart pe langa gelul dezinfectant si peste 1200 de km de drum liber. Nu ne dam des cu parerea despre oameni dar sigur este in om de calitate, saritor, muncitor si fara ifose, simplu si foarte placut.

Participand la in Ultra Maraton in nordul extrem al Canadei, la temperaturi de pana la -45 de grade, am creat o mica poveste si cateva raspunsuri scurte despre superba excursie a lui Sorin, si despre fotografiile facute acolo.

1.     Ce inseamna fotografia pentru tine?

Este un mod de exprimare, de spus o poveste, pe scurt. Daca am fi copii mici as zice ca este joaca mea preferata. Si este printre metodele mele preferate de explorare. Uneori o fotografie poate spune mai multe decat arata.

2.     De ce si de unde aceasta pasiune?

Cred ca vine de la bunicul meu care toata viata a fost in armata dar, era pasionat de fotografie si atunci facea portrete soldatilor. Stii, genul ala de poza serioasa cu fundal improvizat dintr-o musama. Lua si bani pe asta de la soldatii care isi doreau o poza, sa aiba ce trimite acasa.

Asa ca am copilarit in baia in care developam flme cu el la lumina rosie a becului si in bucataria in care marea negativele pe hartie, fotografia si la final ma lasa sa tai marginile cu foarfeca speciala care taia cu model.

3.     Ce alte hobbyuri ai ?

Ooo, mmm. In afara de fotografie mai fac film si asta doua imi ocupa toata nevoia de pasiuni. Pe langa, mai trag cu arma la poligon si ma macina care modificari pot fi implementate la nivel de societate ca ea sa devina mai buna, macar un pic.

4.     Ce ne poti spune despre tine si despre plăcerea de a filma, fotografia?

In principal este despre spus povesti. Fotografia, filmul, scrisul, sunt doar instrumente si nu cred ca m-as da inapoi de la vreo forma, daca mi-ar parea mai potrivita.

Despre maratonul de la Arctic.

5.     Cum te-ai mobilizat sa pleci in aceasta aventura? 

Deloc greu. A fost printer cele mai natural decizii. Urmaresc sa nu las procesul sa ma opreasca si sa fac ce e de facut. Stiu despre un agent din New York care lucreaza in industrie de foarte multi ani si care are pe perete de la inceputul carierei un tablou pe care scrie: “Just do the fucking work”. Cam asa si eu, da, decid ce este de facut si este important, nu ma opresc pana nu-mi iese. Poate dureaza mai mult sau e mai greu decat planuiam, dar tot o fac.

6.     Cand a aparut oportunitatea si cum a inceput povestea asta a voastra?

A inceput intr-un fel de gluma de la sotia lui Vlad, despre care este documentarul.

“N-ar fi misto sa mergi cu ea si sa filmezi’? haha. Cand am aflat cat de grea e cursa, ca sunt 620km la -35 constant, ca trebui sa tragi dupa tine tot ce ai nevoie ca sa supravietuiesti, ca nu ai voie cu muzica, ca majoritatea concurentilor sufera de halucinatii in timpul cursei, mi-am dat seama ca este ceva ce trebuie spus. Ca povestea vointei lui trebuie auzita. Da este voarba despre vointa, despre putearea de a-ti cunoaste si mai bine limitele si a vedea cat de tare le poti duce la extrem.

7.     Cat de dificil a fost sa calatoresti prin asemenea temperaturi?

Am inceput prin a ne pregati de acasa, cu un pic de exercitii fizice, cu dusuri fierbinti si dupa super reci. Am planuit cat am putut cum protejam echipamentul si luni in sir, am planuit cum facem sa avem banii care sa ne permita sa facem documentarul asta. Partea de bani a fost cea mai dificila, pt ca nu facusem asta pana atunci.

Dificil, dar extrem de interesant si incitant. Mai alea ca am si reusit 😉

8.     Ce te-a încântat cel mai tare la “lumea de acolo”?

Comunitatile mici, spatial vast, lipsa de ingramadire, peisajul, camaraderia care s-a format intre membrii echipei si intre echipele concurente. Iti dau in exemplu: Primul blocaj la care am asistat a fost extrem de palpitanta, pe o distanta de cativa zeci de metri fiecare om din cei participant am dat la lopata iar de acolo, printer discutii s-au legat si cateva prietenii. Este locul cel mai frumos si interesant pe care l-am vizitat pana acum.

9.     Pe o scara 1-10 cat de mult ai recomanda experienta pentru cei ce cauta asemenea experienta?

10! Oricand, oricui. Mai ales in perioada cu friguri crancene si cu macar 1-2 saptamani la dispozitite. Sunt mii de kilomentrii de explorat intr-o cultura destul de diferita de cea europeana.

10.  Te-ai putea stabili acolo?Nu m-as putea convinge sa mai plec din Romania pentru ca aici este treaba de facut, cuie si mentalitati de indreptat. Dar, daca asta n-ar fi o problema pentru mine, m-am muta acolo maine. Macar pentru cativa ani.

11.  Povesteste-ne o intamplare foarte haioasa, una putin tematoare si ce nu-ti a placut.

Haioasa si tematoare la un loc, a fost sa alerg in largul oceanului arctic sperand ca nu se va crapa gheata cu mine si ca nu o sa mor. Cand eram la ca 200m distanta de tarm, am auzit cum se crapa gheata langa mine. Si este un sunet asurzitor, care-ti ajunge in oase. Nu s-a intamplat nimic grav. Era doar o fractura de stres a ghetii.

12. De ce ai ales sa faci asta? De ce nu, e o experienta, si cand zic experienta, este chiar asa, fabuloasa si plina de necunoscut si Aventura.

13. Cat de dificil a fost financiar? La cat s-a ridicat costul experientei?

            Ooo Doamne, mult. Cu tot, cu echipament, drum, inchirieri, cazari, benzina, zboruri cca 4500 de euro, de persoana.

14. Cand ai simtit diferenta de temperatura, cand ti-ai dat seama ca este teribil de frig, pentru prima oara?

            La startul cursei cand am iesit fara manusi pentru cateva minute si dupa care pielea de la aratator mi s-s ingrosat instant si a crapat pana la sange in cateva locuri. A durat doua luni pana s-a vindecat. Dupa asta am fost mult mai atent.

Articolul precedentPurcari.
Urmatorul articolCrama Oprisor

Related Stories

Discover

Ciocolata

Cacao, lapte de cocos,zahar si arome specifice, servita...

Crama Macin

Razele soarelui cad blând pe pământul dobrogean, valurile Dunării trec line pe lângă...

Silvia Palasca – winendine.today

O cunoastem pe Silvia doar prin intermediul online, ne place tare ce...

Casa Norocea

Curtea de Arges este in oras minunat, fie ca te indrepti catre...

Crama Oprisor

La Crama din Oprisor, departe, acolo, în Oltenia Vie si Profundă, trăim...

Fotografie si film, cu Sorin Florea.

Despre Sorin am putea sa scriem multe, despre ajutorul oferit proiectelor de...

Popular Categories

Comments

LASA UN RASPUNS

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Vă rugăm să introduceți numele dvs. aici

Open chat
Hai cu noi in lume!
Salut! Cu ce informatii te pot ajuta?
Powered by