Vinul in tara noastra.

“Din vin izvoraste cea mai brusca prietenie” – Nugis Curialium. Nu avem cum sa contestam acest citat, mai ales ca multe din prieteniile noastre s-au format cu in pahar de vin alaturi.

Evolutia turismului viticol a pornit din Franta, iar mai tarziu tarile europene cu o traditie
indelungata in viticultura au inteles ca vinul nu este doar o licoare intr-o sticla, este o poveste,
este istorie si civilizatie, este traditie rurala. Au inteles ca este important ca iubitorii de vin, si nu numai, sa paseasca pe taramul vitei-de-vie, acolo unde aceasta creste, indiferent ca este Valea Loirei, Sicilia, Valea Rinului sau Dealu Mare – Urlati. In 1953, in Alsacia, a aparut primul drum al vinului, concept foarte apropiat de cel de azi. Acest drum inca exista, avand o lungime de 170 km.

In scurt timp, la Bordeaux, pe Valea Loirei, pe Valea Ronului si in Burgundia au aparut zeci
si zeci de drumuri ale vinului. Germania, Italia sau Spania au urmat imediat exemplul si au
trasat noi rute turistice pe Valea Rinului, in Toscana sau in Castilia. În România, turismul viticol
cunoaște o dezvoltare semnificativă, ajutat de investițiile realizate de crame și de cererea din
partea clienților pentru acest tip de călătorii personalizate și orientate către experiențe. Cu o investitie europeana, Drumul Vinului din Dealul Mare are deja o poveste si o scurta istorie, datand din 2011 si intinzandu-se intre juetele Buzau si Prahova. Partea prahoveana se intinde pe 58 km si traverseaza localitati ca: Ceptura, Tohani, Jercalai, Scaieni, Baicoi, Bucov sau Urati iar pe langa faimoasele crame, poti vizita si conace sau manastiri superbe.

Potențialul de dezvoltare este mare, pasionații de vin fiind atrași de vizitele în vii și în crame, de discuțiile cu oenologi și nu în ultimul rând, de peisajele deosebite care pot fi descoperite în țara noastră.

Mai mult decât atât, conacele vechi din apropierea podgoriilor care au fost
recondiționate și transformate în spații de cazare atrag și cu poveștile lor turiștii români și străini.
Așezarea geografică, peisajele, diversitatea, istoria, dar și soiurile autohtone sunt avantaje clare de care ne putem folosi pentru a atrage cat mai multi turisti în zona viticola Dealul Mare.
Urlați este situat pe Drumul Vinului și face parte dintr-un areal bogat în vestigii istorice, înconjurate de un cadru natural de o frumusețe deosebită, caracteristică regiunii viticole Dealu Mare. Este o zona exceptionala care merita descoperita, la doi pasi cu masina de Bucuresti, Buzau sau chiar Brasov.

Turistii pot descoperi podgoria impresionanta Dealu Mare, pas cu pas dar, au nevoie de cazare in zona pentru a descoperi vinurile romanesti si pentru a organiza degustari sau evenimente, sa cunoasca oamenii din spatele viei ori sa descopere povestirile direct de la producător. Este o zona cu un potential turistic imens, poate una din comorile turistice ale Romaniei si exploatata inca, la potential minim. Cazarea reprezinta o problema pentru turisti, foarte putine crame ofera si acest serviciu iar pensiunile lipsesc ori sunt la distanta mult prea mare de unele dintre crame, uneori intampinam aceasta problema si pentru restaurante, desi majoritatea cramelor ofera, fie platouri pentru degustari, fie posibilitatea de a servi cina sau pranzul.

Turismul viticol in Romania:

În România sunt peste 140 crame active și peste 30 dintre acestea practică turismul viticol, ţara noastră aflându-se pe locul 13 în topul mondial al celor mai mari producători de vin, conform datelor preliminare publicate recent de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). În total, pe teritoriul țării noastre sunt înregistrate peste 250 de crame, dar doar 140 dintre ele produc și vând vin îmbuteliat, iar dintre acestea aproximativ un sfert pot susține turism viticol, potrivit www.crameromania.ro si www.revino.ro (doua platforme de expertiza in domeniu). Restaurarea conacelor din apropierea podgoriilor si peisajele deosebite au inceput sa atraga tot mai multi turisti si sa ii ajute pe proprietarii de crame in procesul de promovare a zonelor in care acestia cultiva vita-de-vie.

Turismul viticol, cunoscut și sub denumirile de oenoturism sau enoturism, reprezintă mai exact
circuite organizate la crame, cu prezentarea proceselor tehnologice, vizite în vii, degustări de
vin ghidate și cazari la crame sau în apropierea acestora.
Numărul cramelor din România crește constant cu 5 – 10 unități pe an. România ocupă în acest
moment locul 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeței de peste 200.000 de hectare de viță de vie cultivate, și locul 6 în Uniunea Europeană din perspectiva producției. Avem potențial de creștere și interes atât din partea cramelor, cât și a turiștilor, astfel încât țara noastră să cunoască o dezvoltare din ce în ce mai mare a turismului viticol local, inexistent până acum cațiva ani.

În România, turismul viticol cunoaște o dezvoltare semnificativă, ajutat de investițiile realizate de crame și de cererea din partea clienților pentru acest tip de călătorii personalizate și orientate către experiențe. Potențialul de dezvoltare este mare, pasionații de vin fiind atrași de vizitele în vii și în crame, de discuțiile cu oenologi și, nu în ultimul rând, de peisajele deosebite care pot fi descoperite în țara noastră.

Mai mult decât atât, conacele vechi din apropierea podgoriilor care au fost recondiționate și transformate în spații de cazare, atrag și cu poveștile lor turiștii români dar, mai ales pe cei străini. Așezarea geografică, peisajele, diversitatea, istoria, dar și soiurile autohtone sunt
avantaje clare de care ne putem folosi pentru a atrage  cat mai multi turiști în zona viticola Dealul Mare sau Pietroasele.

Drumul Vinului – Podgoria Dealu Mare

Podgoria Dealu Mare, cea mai compactă zonă viticolă din România, se încadrează în zona dealurilor Subcarpaţilor Curburii, cuprinzând colinele şi depresiunile situate între râul Teleajen la vest şi râul Buzău la est, pe teritoriul judeţelor Prahova şi Buzău, între paralelele 44°59’ – 45°32’ latitudine nordică şi 26°02’
– 27°00’ longitudine estică.

Masivul viticol se întinde pe o lungime de circa 65 kilometri şi are o lăţime ce variază între 3 şi 12 kilometri și o suprafață de aproape 15 000 hectare de viță de vie. Existenţa viilor pe acest teritoriu este confirmată de săpăturile arheologice, resturile ceramice şi toponimia care atestă prezenţa plantaţiilor viticole din cele mai vechi timpuri. Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei de vie în această parte a ţării datează din secolele XIV şi XV. De-a lungul timpului, cultura viţei de vie a devenit o tradiţie transmisă din generaţie în generaţie, ea făcând parte din modul de viaţă al satelor de podgoreni.

Zone viticole importante sunt de-a lungul intregii tari, din Dobrogea pana pe dealurile Banatului, la Silagiu sau Buzias, soirule de struguri difera, iar gradul de alcool, intesitatea, culoarea, sunt particularitatea zonelor sau cramelor.

 

Noroc!

Articolul precedentGlacier Express
Urmatorul articolChili. Paprika. Ardei iute.

Related Stories

Discover

Am fost si in Oltenia

Nu o sa incepem nici cu "Muica" nici cu "fuseram" pentru ca...

Am fost si in Bansko, da!

Am pus titlul acesta pentru ca astfel am numi evenimentul nostru petrecut in celebra...

Ciocolata

Cacao, lapte de cocos,zahar si arome specifice, servita...

Crama Macin

Razele soarelui cad blând pe pământul dobrogean, valurile Dunării trec line pe lângă...

Silvia Palasca – winendine.today

O cunoastem pe Silvia doar prin intermediul online, ne place tare ce...

Casa Norocea

Curtea de Arges este in oras minunat, fie ca te indrepti catre...

Popular Categories

Comments

LASA UN RASPUNS

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Vă rugăm să introduceți numele dvs. aici

Open chat
Hai cu noi in lume!
Salut! Cu ce informatii te pot ajuta?
Powered by